Pe 15 noiembrie 2005, preşedintele P.O.A.R.R., Dl. Potîrcă C-tin Ninel, a fost invitat la DDTV la emisiunea Articolul 30, prezentată de Claudiu Neagoe, emisiune ce s-a axat pe discuţii privind activităţile şi proiectele P.O.A.R.R., dar în special pe situaţia minorităţilor romilor din România.

A depus eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei rromilor prin realizările sale de până acum. Cu aceasta ocazie, preşedintele P.O.A.R.R. a precizat că prezenţa sa în emisiune nu presupune publicitate, ci atragerea atenţiei autorităţilor publice de a demara mai multe proiecte şi mai solide în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină societatea rromă.

Dl. Potîrcă a amintit de proiectele în derulare. Sectoarele urmărite de către echipa de lucru sunt cel social şi educaţional, existând o serie de ipostaze deplorabile ale comunităţilor rrome, mai mult sal mai puţin conştientizate de instituţiile guvernamentale si non-guvernamentale până acum. Proiectele sunt dezvoltate în cooperare cu oameni de specialitate în baza unor parteneriate sau acorduri. De altfel, dacă este de urmărit ponderea celor de etnie rromă sau ne - rromă din cadrul patronatului, se poate spune că nu există nici o discriminare. În schimb, după cum observă Dl. Potîrcă, rromii sunt discriminaţi la nivel naţional, existând despre ei o opinie generală negativă. Romii nu sunt recunoscuţi după categoriile din care fac parte şi nici nu sunt numiţi individual atunci când este necesar acest lucru.

Reprezentanţii rromi care au trăit în cadrul acestei comunităţi, cunoscându-i toate părţile rele şi cele bune, pot afirma că opinia publică generală nu face distincţie între romii educaţi şi cei needucaţi. Astfel, se mai poate vorbi încă de discriminare chiar şi în rândul oamenilor de afaceri romi care sunt etichetaţi ofensator.

Moderatorul emisiunii a lansat întrebarea dacă autorităţile responsabile ale statului, nu ar trebui să dezvolte proiecte industriale în apropierea comunităţilor rrome. La această chestiune, a răspuns că există mai multe proiecte în fază incipientă, nerealizându-se nimic concret în cele din urmă. În acest sens, problemele rromilor rămân ancorate undeva între promisiunile Guvernului şi sindicatele dezorganizate sau politizate. Trebuie găsite soluţii pentru realizarea şi înaintarea unor proiecte care să se desfăşoare pe baza unor bugete reale. Această problemă revine reprezentanţilor rromi din teritoriu. Se poate lăuda cu realizarea a două unităţi preşcolare în Târgu-Jiu. Prima grădiniţă a fost realizată pe un teren pus la dispoziţie de un proprietar român, care a fost de acord cu realizarea acestui proiect cu scop educaţional. Grădiniţa a presupus o investiţie de un miliard de lei în anul 2002, în final realizându-se o clădire deosebită în care se aveau în grijă 30 de copii romi. Deşi grădiniţa aparţinea statului, fiind oferită sub formă de donaţie, Primăria nu a fost interesată să plătească chiria aferentă proprietarului de teren. Era vorba de o sumă semestrială mai mult simbolică, dar administraţia publică locală a fost total dezinteresată. Cât despre Ministerul Educaţiei, se poate spune că a umplut paharul, grădEmisiunea ,, Articolul 30” - DDTV

Pe 15 noiembrie 2005, preşedintele P.O.A.R.R., Dl. Potîrcă C-tin Ninel, a fost invitat la DDTV la emisiunea Articolul 30, prezentată de Claudiu Neagoe, emisiune ce s-a axat pe discuţii privind activităţile şi proiectele P.O.A.R.R., dar în special pe situaţia minorităţilor romilor din România.

A depus eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei rromilor prin realizările sale de până acum. Cu aceasta ocazie, preşedintele P.O.A.R.R. a precizat că prezenţa sa în emisiune nu presupune publicitate, ci atragerea atenţiei autorităţilor publice de a demara mai multe proiecte şi mai solide în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină societatea rromă.
Dl. Potîrcă a amintit de proiectele în derulare. Sectoarele urmărite de către echipa de lucru sunt cel social şi educaţional, existând o serie de ipostaze deplorabile ale comunităţilor rrome, mai mult sal mai puţin conştientizate de instituţiile guvernamentale si non-guvernamentale până acum. Proiectele sunt dezvoltate în cooperare cu oameni de specialitate în baza unor parteneriate sau acorduri. De altfel, dacă este de urmărit ponderea celor de etnie rromă sau ne - rromă din cadrul patronatului, se poate spune că nu există nici o discriminare. În schimb, după cum observă Dl. Potîrcă, rromii sunt discriminaţi la nivel naţional, existând despre ei o opinie generală negativă. Romii nu sunt recunoscuţi după categoriile din care fac parte şi nici nu sunt numiţi individual atunci când este necesar acest lucru.

Reprezentanţii rromi care au trăit în cadrul acestei comunităţi, cunoscându-i toate părţile rele şi cele bune, pot afirma că opinia publică generală nu face distincţie între romii educaţi şi cei needucaţi. Astfel, se mai poate vorbi încă de discriminare chiar şi în rândul oamenilor de afaceri romi care sunt etichetaţi ofensator.

Moderatorul emisiunii a lansat întrebarea dacă autorităţile responsabile ale statului, nu ar trebui să dezvolte proiecte industriale în apropierea comunităţilor rrome. La această chestiune, a răspuns că există mai multe proiecte în fază incipientă, nerealizându-se nimic concret în cele din urmă. În acest sens, problemele rromilor rămân ancorate undeva între promisiunile Guvernului şi sindicatele dezorganizate sau politizate. Trebuie găsite soluţii pentru realizarea şi înaintarea unor proiecte care să se desfăşoare pe baza unor bugete reale. Această problemă revine reprezentanţilor rromi din teritoriu. Se poate lăuda cu realizarea a două unităţi preşcolare în Târgu-Jiu. Prima grădiniţă a fost realizată pe un teren pus la dispoziţie de un proprietar român, care a fost de acord cu realizarea acestui proiect cu scop educaţional. Grădiniţa a presupus o investiţie de un miliard de lei în anul 2002, în final realizându-se o clădire deosebită în care se aveau în grijă 30 de copii romi. Deşi grădiniţa aparţinea statului, fiind oferită sub formă de donaţie, Primăria nu a fost interesată să plătească chiria aferentă proprietarului de teren. Era vorba de o sumă semestrială mai mult simbolică, dar administraţia publică locală a fost total dezinteresată. Cât despre Ministerul Educaţiei, se poate spune că a umplut paharul, grădiiniţa urmând să fie desfiinţată.

Bineînţeles că situaţia copiilor romi care aveau nevoie de o grădiniţă nu a fost lăsată în voia sorţii, Constantin Ninel Potîrcă a sponsorizat găsirea şi ocuparea unui spaţiu adecvat. Investiţiile au continuat prin dotarea cu mobilier şi material didactic specific. Serbările de Crăciun şi de Anul Nou au fost sponsorizate tot de către Dl. Potîrcă Ninel, tocmai pentru a încuraja copiii rromi să se implice în manifestări menite să stârnească imaginaţia şi dorinţa de a continua să frecventeze şcoala. Rromii continuă să se ajute reciproc, spre deosebire de minoritatea maghiarilor care primeşte un sprijin foarte mare din partea statului. Este adevărat că minoritatea maghiară are un nivel de educaţie mai ridicat, dar asta nu împiedică realizarea unor proiecte în colaborare cu elita rromă din România.

La imaginea negativă a rromilor participă şi mass media, deoarece prezintă doar aspecte neplăcute, bazate pe cazuri particulare, nerealizând reportaje în sânul etniei pentru a putea vedea la faţa locului situaţia reala. Se insistă asupra laturii infracţionale, uitându-se că este vorba de o comunitate care trăieşte în sărăcie şi ignoranţă naţională. Pe lângă aceste probleme, se simte nevoia realizării unei strategii reale a rromilor, bazata pe statistici reale, aceştia fiind estimaţi la circa 3 milioane în mod real, oficial doar 600 de mii de rromi. În încheiere, a declarat că unitatea rromilor trebuie să primeze pentru rezolvarea problemelor şi aplicarea unor proiecte cu efecte în viitorul apropiat.